Ongoing Projects 2011
Mass media si dezbaterea valorilor europene
Proiect de cercetare 2011-2013
În contextul post-aderării la UE, presa din România iniţiază o dezbatere despre identitatea naţională consacrând probleme publice precum imaginea de ţară („cu ce anume ne prezentăm în faţa Europei?“) sau schimbarea socială prin elite legitime („care sunt elitele autentice ale României?“). Se impune astfel o analiză de tip sociologic a „climatului” emoţional al opiniei publice. Detaşarea explicită de viziunea jurnaliştilor şi analiştilor politici va releva noi ţinte, „cadre” de comunicare şi forme ale angajamentului moral-politic al indivizilor, grupurilor, comunităţilor şi/sau „publicurilor anonime” a căror presiune morală este activată prin mass media. Obiectivul principal al cercetării constă în analiza dispozitivelor mediatice întemeiate pe forme de interacţiune cu (cetăţeanul) spectatorul - cadre de interacţiune în care jurnalişti şi public se raportează la normele europene prin strategii de „rezistenţă”, „negociere” sau „raliere” la diverse valori şi reglementări europene. În consecinţă, cercetarea va relevanoile forme de critică socială şi a dispozitivele comunicaţionale prin care acestea pot capta simpatie publică şi / sau susţinere morală.
Dispozitivele mediatice consacrate participării publicului instituie un imaginar al expunerii şi asumării unor poziţii în spaţiul public: acest spaţiu public se structurează prin acţiunea actorilor sociali care identifică ei înşişi evenimentul relevant pentru interesul public, dar şi pentru cel jurnalistic.
Formulând aceste elemente avansăm următoarele probleme de cercetare:
- Care sunt practicile de mediatizare predominante prin care mass media din România abordează tematica europeană din perspectiva „publicului-cetăţean”? Ce tematici sunt abordate? Ce tipuri de norme sunt invocate?
- Ce imaginare ale identităţii naţionale sunt instituite în cadrul dezbaterilor publice? Din această perspectivă, care sunt experienţele şi identităţile sociale emergente pe care media le valorizează?
- Prin ce dispozitive tehno-simbolice şi mecanisme psiho-sociologice comunicarea mediatică încarnează noile imaginare politice la nivelul culturii cotidiene, în diferite spaţii socio-expresive (grupări socio-profesionale, grupe de vârstă etc.).
- Cum este abordată şi prin ce se legitimează problema conţinuturilor mediatice cu caracter prejudiciabil? Este aceasta doar o problemă de „europenizare” (este vorba de asumarea si respectarea unor norme europene cum ar fi „Television sans frontiere”) sau este asumată ca o „responsabilitate” a presei faţă de public (abordare cu valenţe moral-identiare)?
|